TRUÍSM, truisme, s. n. (Livr.) Adevăr evident, banal; loc comun. – Din fr. truisme.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
TRUÍSM s.n. (Liv.) Adevăr banal, evident, care nu merită enunțat; banalitate. [Pron. tru-ism. / < fr. truisme, cf. engl. truism < true – adevărat].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
TRUÍSM s. n. adevăr banal, evident, loc comun. (< fr. truisme)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
TRUÍSM s. v. banalitate, loc comun, platitudine, prozaism.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
truísm s. n., pl. truísme
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
TRUÍSM ~e n. livr. Adevăr banal; banalitate. /<fr. truisme
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink