TULBURÉL, -EÁ, tulburei, -ele, adj., s. n. 1. Adj. Diminutiv al lui tulbure. 2. S. n., adj. (Vin nou) care nu s-a limpezit încă. [Var.: turburél, -eá, adj., s. n.] – Tulbure + suf. -el.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
TULBURÉL n. Vin nou care încă nu s-a limpezit după fierbere. /tulbure + suf. ~el
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
tulburél adj. m., pl. tulburéi; f. sg. tulbureá, pl. tulburéle
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
tulburél s. n.
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink