TUMÚLT, tumulturi, s. n. 1. Zgomot mare, larmă, zarvă, vacarm. ♦ Învolburare, curs repede, tălăzuire a unor ape. 2. Fig. Agitație, tulburare, zbucium sufletesc. – Din fr. tumulte, lat. tumultus.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
TUMÚLT s.n. 1. Zgomot mare, vuiet, larmă. ♦ Învolburare, tălăzuire a unor ape. 2. (Fig.) Agitație, zbucium sufletesc. [< fr. tumulte, lat. tumultus].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
TUMÚLT s. n. 1. zgomot mare, vuiet, larmă. ◊ învolburare, tălăzuire a unor ape. 2. (fig.) zbucium sufletesc. (< fr. tumulte, lat. tumultus)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
TUMÚLT s. 1. v. zgomot. 2. v. hărmălaie. 3. v. agitație.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
tumúlt s. n., pl. tumúlturi
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
TUMÚLT ~uri n. 1) Agitație zgomotoasă și continuă; vâlvă; vâltoare. 2) Curs de apă rapid și zgomotos; tălăzuire. 3) fig. Zbucium sufletesc; agitație psihică. /<fr. tumulte, lat. tumultus
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink