TURBOCAROTÍERĂ, turbocarotiere, s. f. Carotieră de construcție specială, care poate lucra la turații înalte caracteristice forajului cu turbina. [Pr.: -ti-e-] – Din fr. turbocarottière.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
turbocarotiéră s. f., g.-d. art. turbocarotiérei; pl. turbocarotiére
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink