TURNÁNTĂ s.f. 1. Mișcare circulară, înconjur, rotire. ♦ Loc unde cotește un drum, o pistă sportivă; cotitură. 2. Mică bibliotecă care se învârtește în jurul unui ax central. // adj. Scenă turnantă = scenă rotativă care permite schimbarea rapidă a decorului; ușă turnantă = ușă formată din mai multe aripi, care se rotesc în jurul unui ax vertical central. [< fr. tournante].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
TURNÁNT, -Ă, turnanți, -te, adj., s. f. 1. Adj. Care se învârtește în jurul unui ax central; rotitor. ◊ Ușă (sau poartă) turnantă = ușă (sau poartă) formată din mai multe aripi, care se rotesc în jurul unui ax vertical central. Placă turnantă = placă mobilă de oțel sau de fontă, prevăzută cu șine, folosită în depouri și ateliere pentru a permite locomotivelor și vagoanelor trecerea de pe o linie pe alta, sau întoarcerea lor. 2. S. f. Mică bibliotecă care se poate învârti în jurul unui ax central. 3. S. f. Loc unde cotește (în forma unui arc de cerc) un drum, o pistă sportivă. – Din fr. tournant.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
TURNÁNT ~tă (~ți, ~te) Care se rotește în jurul unui ax central. ◊ Ușă ~tă ușă formată din mai multe aripi care se rotesc în jurul axului vertical central. Scenă ~tă scenă rotativă care permite schimbarea rapidă a decorului. /<fr. tournant
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
TURNÁNTĂ ~e f. 1) Mișcare circulară. 2) Loc unde cotește un drum, o pistă sportivă etc. 3) Etajeră sau mică bibliotecă care poate fi învârtită în jurul unui ax. /<fr. tournant
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
TURNÁNT, -Ă adj. Care se rotește în jurul unui ax central. [< fr. tournant].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
TURNÁNT, -Ă I. adj. care se rotește în jurul unui ax vertical central; rotitor. ♦ ușă ~ă = ușă cu mai multe aripi care se rotesc în jurul unui ax vertical; placă ~ă = placă rotitoare prevăzută cu șine, în depouri și ateliere, care permite locomotivelor și vagoanelor întoarcerea sau trecerea de pe o linie pe alta. II. s. f. 1. mișcare circulară, înconjur, rotire. ◊ loc unde cotește un drum, o pistă de atletism; cotitură. 2. mică etajeră pentru cărți care se învârtește în jurul unui ax central. (< fr. tournant/e/)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
TURNÁNT adj. rotitor. (O piesă ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
turnánt adj. m., pl. turnánți; f. sg. turnántă, pl. turnánte
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink