TUȚIORÍSM s.n. Tendință în teologia morală catolică de a obliga la interpretarea cea mai riguroasă a normelor care pot fi interpretate în mai multe feluri. [Pron. -ți-o-. / < it. tuziorismo, cf. lat. tutior – mai sigur].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
TUȚIORÍSM s. n. orientare etică probabilistică care afirmă că acțiunile umane nu trebuie să urmeze opiniile probabile, ci numai pe cele sigure. (< fr. tutiorisme)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
tuțiorísm s. n.
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink