Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
tîrcól (-oále), s. n. – Ocol, înconjur. – Mr., megl. tărcol. Bg. tărkalo, tărkolo (Cihac, II, 401). – Der. tîrcoli, vb. (a da tîrcoale), din bg. tărkaljam (Scriban).
Sursa: Dicționarul etimologic român