Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
TĂRCÁT, -Ă, tărcați, -te, adj. (Reg.) Cu pete de diferite culori (nearmonizate), pestriț, bălțat; dungat, vărgat. – Cf. magh. tarka.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
TĂRCÁT adj. 1. v. bălțat. 2. v. vărgat.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
tărcát (-tă), adj. – Pestriț, pătat cu două culori. – Var. Mold. tarcat. Mag. tarka (Miklosich, Fremdw., 131; Cihac, II, 532; Tiktin; Drăganu, Dacor., V, 338). – Der. tărcătură, s. f. (pată de culoare; combinație de două culori).
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
tărcát adj. m., pl. tărcáți; f. sg. tărcátă, pl. tărcáte
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
TĂRCÁ, tărchez, vb. I. Tranz. (Reg.) A vopsi în culori variate (și nearmonizate), a trage dungi colorate; a dunga; a vărga, a bălța. – Din tărcat (derivat regresiv).
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A SE TĂRCÁ pers.3 se ~cheáză intranz. rar A-și pierde culoarea inițială (sub acțiunea apei, soarelui); a se decolora neuniform; a se spălăci; a se șterge. /Din tărcat
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
A TĂRCÁ ~chéz tranz. rar 1) A vopsi în diferite culori. 2) A face să se tărcheze. /Din tărcat
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
TĂRCÁT ~tă (~ți, ~te) 1) (despre părul animalelor) Care are pete sau dungi de altă culoare; bălțat. 2) (despre stofe, haine) Care are (prea) multe culori; colorat fără gust. /<ung. tarka
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
SĂPTĂMÂNA TĂRCÁTĂ s. v. cârneleagă, harți.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
TĂRCÁ vb. 1. v. dunga. 2. v. bălța.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
tărcá vb., ind. prez. 3 sg. tărcheáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink