TĂRĂBÚȚĂ, tărăbuțe, s. f. (Reg.) Bagaj, catrafuse, calabalâc. – Tarabă + suf. – uță.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
TĂRĂBÚȚĂ s. v. cotigă, teleagă.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
tărăbúță s. f., pl. tărăbúțe
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink