TĂTẤN, tătâni, s. m. (Pop.) Tată (1). [Forme gramaticale: gen.-dat. (urmat de adjectivul posesiv la sg.) tătâne-, tătâni-, tătână-] – Lat. tata, -anis.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
TĂTÂN s. v. părinte, tată.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink