UMBLĂRÉȚ, -EÁȚĂ, umblăreți, -e, adj. (Fam., depr. sau ir.; despre oameni) Căruia îi place să umble mult, să se plimbe (fără rost), să hoinărească. – Umbla + suf. -ăreț.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
UMBLĂRÉȚ adj., s. v. plimbăreț.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
umblăréț adj. m., pl. umblăréți; f. sg. umblăreáță, pl. umblăréțe
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink