UNGURÍME s. f. Mulțime de maghiari; totalitatea maghiarilor; ținut locuit de maghiari (în Transilvania). – Ungur + suf. -ime.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
UNGURÍME f. (colectiv de la ungur) 1) Totalitate a ungurilor; neamul unguresc. 2) Mulțime de unguri. /ungur + suf. ~ime
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
UNGURÍME s. v. maghiarime.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
unguríme s. f., g.-d. art. ungurímii
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink