UNICITÁTE s. f. Însușirea de a fi unic. – Din fr. unicité, it. unicità.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
UNICITÁTE f. Caracter unic. /<fr. unicité, it. unicita
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
UNICITÁTE s.f. Faptul, însușirea de a fi unic. [Cf. fr. unicité, it. unicità].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
UNICITÁTE s. f. faptul, însușirea de a fi unic. (< fr. unicité, it. unicità)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
Unicitate ≠ diversitate
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
unicitáte s. f., g.-d. art. unicității
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink