UNILÍNGV, -Ă, unilingvi, -e, adj. Scris într-o singură limbă. ♦ Care vorbește o singură limbă. – Din fr. unilingue.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
UNILÍNGV, -Ă adj. 1. Scris într-o singură limbă; monolingv. 2. Care vorbește o singură limbă. [< fr. unilingue].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
UNILÍNGV, -Ă adj. monolingv. (< fr. unilingue)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
UNILÍNGV adj. v. monolingv. (Dicționar ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
unilíngv adj. m., pl. unilíngvi; f. sg. unilíngvă, pl. unilíngve
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
UNILÍNGV ~ă (~i, ~e) 1) Care este scris într-o singură limbă. 2) Care vorbește o singură limbă. /< fr. unilingue
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink