Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
Definiţii: untar (persoană; -i) (substantiv masculin) , untar (vas) (substantiv neutru)   
UNTÁR, (1) untari, s. m., (2) untare, s. n. 1. S. m. Persoană care se ocupă cu prepararea untului. 2. S. n. Vas de lemn în care se bate untul. – Unt + suf. -ar.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
untár (persoană) s. m., pl. untári
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
untár (vas) s. n., pl. untáre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
UNTÁR1 ~e n. rar Vas înalt și îngust, din doage cercuite, în care se bate smântâna, pentru a alege untul; budăi; putinei. /unt + suf. ~ar
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
UNTÁR2 ~i m. rar Lucrător specializat în producerea untului. /unt + suf. ~ar
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)