URANIÁN, -Ă, uranieni, -e, adj. Care se referă la univers; cosmic. [Pr.: -ni-an] – Uranus (n. pr.) + suf. -ean.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
URANIÁN, -Ă adj. Care se referă la univers; uranic; cosmic. ♦ (Despre unele religii; op. htonian) În care divinitățile sunt concepute ca locuind în cer. [Pron. -ni-an, pl. -ieni, -iene. / cf. it. uraniano].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
URANIÁN, -Ă adj. 1. referitor la univers; uranic. ◊ (despre unele religii) în care divinitățile sunt concepute ca locuind în cer. 2. care aparține planetei Uranus. (< it. uraniano)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
uranián adj. m. (sil. -ni-an), pl. uraniéni (sil. -ni-eni); f. sg. uraniánă, pl. uraniéne
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
URANIÁN ~ánă (~éni, ~éne) Care ține de univers; propriu universului. [Sil. -ni-an] /<it. uraniano
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink