Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
ÚRLET, urlete, s. n. 1. Strigăt puternic și prelung scos de oameni sau de animale. ♦ Vorbă cu tonul foarte ridicat; strigăt. ♦ Plâns cu hohote, violent și zgomotos. ♦ Executare a unui cântec cu tonul foarte ridicat (și în mod neplăcut pentru auz). ♦ Fig. Clocot, freamăt. 2. Zgomot puternic produs de elemente ale naturii, de arme de foc etc.; vuiet. – Urla + suf. -et.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ÚRLET s. 1. v. strigăt. 2. răcnet, strigăt, țipăt, zbierătură, zbieret, (rar) strigare, strigătură, țipătură, (înv. și reg.) răcnitură. (~ de durere; ce sunt ~ele astea?)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
úrlet s. n., pl. úrlete
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ÚRLET ~e n. 1) Sunet prelung și răsunător (scos, mai ales, de animale). 2) peior. Vorbire răstită. 3) peior. Interpretare nearmonioasă a unei melodii. /a urla + suf. ~et
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)