URMUȘOÁRĂ, urmușoare, s. f. (Pop.) Urmuliță. – Urmă + suf. -ușoară.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
urmușoáră s. f., g.-d. art. urmușoárei; pl. urmușoáre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink