Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
UZUFRÚCT s. n. Drept acordat unei persoane de a se folosi pe deplin de un bun care aparține altei persoane și pe care trebuie să-l restituie la încetarea acestui drept. – Din lat. uzufructus. Cf. fr. usufruit.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
UZUFRÚCT s.n. Drept pe care îl are cineva de a se bucura de folosința unor lucruri care sunt proprietatea altuia, cu obligația de a le conserva substanța. [< lat. usufructus, cf. fr. usufruit].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
UZUFRÚCT s. n. drept al cuiva de a se folosi de un bun care aparține altei persoane. (< lat. usufructus, după fr. usufruit)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
UZUFRÚCT, uzufrúcte, s.n. ~ (sil. -fruct) [pl. NODEX]
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române | Permalink
uzufrúct s. n. (sil. -fruct)
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
UZUFRÚCT ~e n. jur. Drept de a beneficia de bunuri străine cu obligația de a le păstra și a le restitui la termenul prevăzut. /<lat. usufructus
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)