Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
VĂRSĂTÚRĂ, vărsături, s. f. Faptul de a (se) vărsa. ♦ Ceea ce a fost vărsat, vomitat. – Vărsa + suf. -ătură.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
vărsătúră s. f., g.-d. art. vărsătúrii; pl. vărsătúri
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută şi adăugită | Permalink
VĂRSĂTÚRĂ s. 1. v. vomă. 2. (concr.) vomă, (rar) vomătură, (pop.) borâtură.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
vărsătúră s. f., g.-d. art. vărsătúrii; pl. vărsătúri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
VĂRSĂTÚRĂ ~i f. 1) v. A VĂRSA. 2) Ceea ce a fost vomitat. 3) Loc unde se adună apă după o revărsare. /a (se) vărsa + suf. ~tură
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)