Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: vaier (substantiv neutru) , văiera (verb)   
VÁIER, vaiere, s. n. Tânguire (prelungă), vaiet. ♦ Suferință, durere. – Din văiera (derivat regresiv).
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
váier s. n., pl. váiere
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută şi adăugită | Permalink
VÁIER s. 1. v. geamăt. 2. tânguire, vaiet, (pop.) vai, (reg.) vaicăr. (Se aude un ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
váier s. n., pl. váiere
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
VĂIERÁ, váier, vb. I. Refl. (Reg.) A se văita. [Pr.: vă-ie-] – Din vai (după șuiera, fluiera etc.).
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
văierá (a se ~) (înv., reg.) vb. refl., ind. prez. 3 se váieră, 1 pl. ne văierắm; conj. prez. 3 să se váiere
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută şi adăugită | Permalink
VĂIERÁ vb. v. boci, căina, jeli, jelui, lamenta, plânge, tângui, văicări, văita.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
văierá vb., ind. prez. 1 váier, 1 pl. văierăm; conj. prez. 3 sg. și pl. váiere
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)