Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: vaiet (substantiv neutru) , văieta (verb tranzitiv)   
VÁIET, vaiete, s. n. Strigăt, geamăt de durere, de jale, de suferință; plânset, vaier. – Din văita (derivat regresiv).
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
váiet s. n., pl. váiete
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută şi adăugită | Permalink
VÁIET s. 1. v. geamăt. 2. tânguire, vaier, (pop.) vai, (reg.) vaicăr. (Se aude un ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
váiet s. n., pl. váiete
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
VĂIETÁ vb. I. v. văita.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)