VALETUDINÁR, -Ă adj. (Liv.) Bolnăvicios; slab, șubred. [< lat. valetudinarius, cf. fr. valétudinaire].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
VALETUDINÁR, -Ă adj. bolnăvicios; slab, șubred. (< fr. valétudinaire, lat. valetudinarius)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
valetudinár adj. m., pl. valetudinári; f. sg. valetudináră, pl. valetudináre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink