Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
VASÁL, -Ă, vasali, -e, s. m. și f. (În evul mediu, în apusul Europei) Persoană, stat care se afla în raporturi de vasalitate față de un senior sau de un alt stat; p. gener. supus. ◊ (Adjectival) Persoană vasală. Stat vasal. – Din fr. vassal.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
VASÁL s.m. și f. 1. (În orânduirea feudală) Persoană care depunea omagiu seniorului său. 2. Persoană sau țară supusă, înrobită unei alte persoane sau țări. [Cf. fr. vassal, lat.med. vassalus].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
VASÁL s. m. f. (în orânduirea feudală, în apusul Europei) persoană, stat care, în schimbul unor beneficii sau feude, datorau suzeranului de care depindeau omagiu, fidelitate și unele obligații civile și militare; (p. ext.) om, grup dependent de un altul. ◊ (adj.) supus, tributar. (< fr. vassal)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
vasál adj. m., s. m., pl. vasáli; adj. f., s. f. vasálă, pl. vasále
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută şi adăugită | Permalink
vasál s. m., adj. m., pl. vasáli; f. sg. vasálă, g.-d. art. vasálei, pl. vasále
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
VASÁL1 ~i m. (în orânduirea feudală) Persoană care se supunea unui senior, având anumite obligații și care primea în schimb o feudă. /<fr. vassal
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
VASÁL2 ~ă (~i, ~e) și substantival (despre persoane sau țări) Care se află în stare de dependență. /<fr. vassal
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)