VEGHETÓR, -OARE, veghetori, -oare, adj. (Rar) Care veghează, care păzește. – Veghea + suf. -tor.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
VEGHETÓR s. v. pază, paznic, păzitor, strajă, strajer, supraveghetor.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
veghetór adj. m., pl. veghetóri; f. sg. și pl. veghetoáre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
VEGHETÓR ~oáre, (~óri, ~oáre) și substantival Care veghează; care stă de veghe. /a veghea + suf. ~ător
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink