VELÚR, s. n. 1. Catifea. ♦ Țesătură din lână de calitate superioară, supusă unor procese tehnologice, datorită cărora capătă aspect de catifea. 2. Piele tăbăcită de taurine, scămoșată pe una dintre părți și folosită mai ales pentru fețe de încălțăminte. [Var.: (înv.) velúră s. f.] – Din fr. velours.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
VELÚR n. 1) Țesătură de lână, care, în urma unor procese tehnologice, capătă aspect de catifea. 2) Piele de calitate superioară, cu fața scămoasă, folosită la confecționarea încălțămintei și a unor articole de galanterie. /<fr. velours
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
VELÚR s.n. 1. Catifea. ♦ Țesătură de lână cu aspect de catifea. 2. Piele groasă catifelată, din care se confecționează fețe de pantofi, poșete etc. [< fr. velours, cf. lat. villosus – acoperit cu păr].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
VELÚR s. n. 1. catifea. ◊ țesătură de lână cu aspect de catifea. 2. piele groasă catifelată, din care se confecționează fețe de pantofi, poșete etc. (< fr. velours)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
VELÚR s. v. catifea.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
velúr s. n.
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink