VENDÉTĂ, vendete, s. f. Act de răzbunare sângeroasă pentru o injurie, un omor, divulgarea unui secret etc., frecvent în Corsica și Sicilia, care se extinde și se transmite asupra tuturor rudelor victimei, obligate să se răzbune cu orice preț; p. ext. ură puternică, sete de răzbunare nestăpânită. – Din it. vendetta.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
VENDÉTĂ s.f. Răzbunare sângeroasă împotriva unui adversar, practicată odinioară în Corsica, antrenând familii întregi; (p. ext.) ură, sete de răzbunare. [< it., fr. vendetta].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
VENDÉTĂ s. f. răzbunare sângeroasă împotriva unui adversar, practicată odinioară în Corsica, antrenând familii întregi. ◊ (p. ext.) ură, sete de răzbunare; vindictă. (< it. vendetta)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
VENDÉTĂ s. v. răfuială, răzbunare.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
vendétă s. f., pl. vendéte
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
VENDÉTĂ ~e f. 1) Act constând într-o ură neîmpăcată și o dorință arzătoare de răzbunare, care are la bază o ofensă sau un omor. 2) fig. Sete de răzbunare sângeroasă. /<it. vendetta
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink