VENTURIMÉTRU, venturimetre, s. f. Instrument care măsoară debitul unui curent de fluid într-o conductă de apă. – Din it. venturimetro.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
VENTURIMÉTRU s.n. Aparat care măsoară debitul unui curent de fluid într-o conductă având la bază principiul tubului venturi. [Cf. it. venturimetro < G. B. Venturi – fizician și inginer italian, constructorul aparatului].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
VENTURIMÉTRU s. n. aparat pentru măsurarea, pe baza principiului tubului venturi, a debitului unui curent fluid dintr-o conductă. (< it. venturimetro)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
venturimétru s. n. (sil. -tru), art. venturimétrul; pl. venturimétre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
VENTURIMÉTRU ~e n. tehn. Instrument pentru măsurarea debitului unui lichid sau gaz. /<it. venturimetro
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink