Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
VÉRDE, (I, II) verzi, adj., (III) s. n. I. Adj. 1. Care are culoarea frunzelor, a ierbii sau, în general, a vegetației proaspete de vară. ◊ Zonă verde = porțiune de teren cultivată cu iarbă, pomi, flori etc. ♦ Fig. (Despre oameni; adesea cu determinarea „la față”) Palid. 2. (Despre plante sau părți ale lor) Plin de sevă, care nu s-a uscat; viu. ◊ Expr. (Substantivat) A îndruga (la) verzi și uscate = a spune lucruri inutile, nimicuri, minciuni. 3. (Despre legume și fructe) Care nu a ajuns la deplină maturitate; crud, necopt. 4. (Despre piei) Care nu a fost prelucrat, tăbăcit; brut. II. Adj. Fig. (Despre oameni) Voinic, viguros; curajos, îndrăzneț. ♦ (Adesea adverbial) Sincer, deschis, fățiș. ◊ Expr. (Adverbial) A spune verde = a spune adevărul de-a dreptul, fără menajamente. III. S. n. Una dintre culorile fundamentale ale spectrului solar, situată între galben și albastru, care este aceea a frunzelor, a ierbii fragede etc. ◊ Verde de Paris = cristale mixte de arsenit de cupru cu acetat de cupru, foarte toxice, folosite ca insecticid; soluție preparată cu aceste cristale. ◊ Loc. adj. De verde = a) (despre cărți de joc) de culoarea numită „pică”; b) (în limbajul ghicitorilor în cărți; despre oameni) cu ochii verzi și cu părul negru. ◊ Expr. A i se face (cuiva) verde înaintea ochilor = a i se face (cuiva) rău, a-i veni amețeală. – Lat. vir(i)dis.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
VÉRDE adj. v. proaspăt, puternic, robust, solid, tare, viguros, viu, vânjos, voinic, zdravăn.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
VÉRDE adv. v. deschis, direct, fățiș, franc, sincer.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
VÉRDE s., adj. 1. s. v. verdeață. 2. adj. v. crud. 3. adj. v. netăbăcit. 4. adj. învinețit, livid, vânăt. (~ la față de mânie.) 5. adj. v. umed. 6. s. (CHIM.) verde de Paris = acetoarsenit de cupru.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
Verde ≠ copt, uscat
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
vérde (-e), adj.1. Care are culoarea vegetației proaspete de vară. – 2. Proaspăt, tînăr, viguros. – 3. Crud. – 4. Puternic, viteaz. – 5. (Adv.) Clar, deschis, fățiș. – Mr. vearde, megl. verdi, istr. verde. Lat. vĭrdis, în loc de vĭrĭdis (Pușcariu 1874; REW 9368a), cf. it., sp., port. verde, prov., fr., cat. vert, alb. verdë (Philippide, II, 658). Cf. varză.Der. verdeață, s. f. (culoare verde; zarzavat); verdeț (var. Olt. verdete), s. m. (peștișor de rîu, Phoxinus laevis; nuia); verdare (var. vărdare, Banat vărdaică, verdaică), s. f. (specie de ciocănitoare, Gecinus viridis); verdoi (var. verdoniu), s. m. (virdare, Fringilla chloris); verdișor, s. n. (Mold., țuică, de mentă); verdunc, adj. (verzui; varietate de struguri); verdon, s. n. (Olt., varietate de fasole verde); verziș, s. n. (ramuri cu frunze), cuvînt creat de Alecsandri; verzișor, s. m. (corp de cavalerie creat în Munt. la jumătatea sec. XVII; varietate de mere); verzui (var. verzuriu), adj. (care bate în verde); înverzi, vb. (a redeveni, a se face verde; refl., a se îngălbeni la față); înverzitor, adj. (care înverzește). – Din rom. provine sb. verdun „verzolin” „foarte verde” (Candrea, Elemente, 405).
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
vérde adj. m. și f. vérde; pl. m. și f. verzi
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
vérde s. n.
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
VÉRDE1 (~zi) adj. 1) Care este de culoarea frunzelor (ierbii, arbuștilor, copacilor). ◊ A visa (a vedea sau a spune) cai ~zi pe pereți a-și imagina (sau a spune) lucruri neverosimile. 2) (în opoziție cu uscat) (despre plante) Care este proaspăt; plin de sevă. 3)(despre legume, fructe) Care încă nu s-a copt; neajuns la maturitate; necopt; crud; agurid. 4) (despre lemne) Care este tăiat de curând; plin de sevă încă; umed. 5) (despre piei) Care n-a fost încă prelucrat; netăbăcit; nedubit. 6) fig. (despre persoane) Care este bine făcut; plin de puteri; voinic; viguros; puternic; robust; rezistent. /<lat. vir[i]dis
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
VÉRDE2 adv. : A spune ~ în ochi (sau în față) a spune adevărul curat; în mod direct; fără ascunzișuri; sincer. /<lat. vir[i]dis
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
VÉRDE3 n. Culoare a spectrului luminii, situată între albastru și galben. ◊ De ~ a) carte marcată cu un semn în formă de frunză de culoare neagră; b) cu ochii verzi și cu părul negru. /<lat. vir[i]dis
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
Cápul Vérde (stat) s. propriu n.
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută şi adăugită | Permalink
CĂRĂBUȘ-VÉRDE s. v. gândac-de-trandafir, ileană.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
LĂCUSTĂ VÉRDE s. v. căluț, cosaș.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
LUMINĂ VÉRDE s. v. aprobare.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
MUSCĂ-VÉRDE s. v. viermănar.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
PIATRĂ-VÉRDE s. v. calaican, melanterit, sulfat feros.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
múscă-vérde s. f.
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
vérde de París s. n. + prep. + s. n.
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
CAPUL VERDE 1. Republica ~, stat situat în Oc. Atlantic, în arh. vulcanic cu același nume aflat în largul coastelor Africii, la 600 km V de Dakar; 4,1 mii km2; 337 mii loc. (1989). Limba oficială: portugheza. Ins. pr.: Sao Tiago (Santiago), Santo Antao, Sao Nicolau, Boa Vista, Fogo, Maio. Cap.: Praia (în ins. Sao Tiago). Relief muntos. Alt. max.: 2.829 m (vf. Fogo). Climă tropicală cu frecvente perioade de secetă. Expl. de sare (5 mii t, 1986). Pe c. 10% din supr. țării se cultivă trestie de zahăr, manioc, batate, tutun. Mici plantații de bananieri. Creșterea animalelor (bovine, porcine, caprine). Fabrici de țigarete, de băuturi alcoolice ș.a. Pescuit (5.372 t, 1988). Turism. Moneda: 1 escudo = 100 centavos. Exportă banane (c. 40%), preparate din pește (c. 40%), zahăr, sare și importă cereale, produse petroliere, produse alim., autovehicule ș.a. Escală maritimă și aeriană. – Istoric. Descoperite de portughezi pe la mijlocul sec. 15, în deceniul 7 a început colonizarea lor; între 1581 și 1640 a fost posesiune spaniolă, apoi colonie a Portugaliei. În 1956 a fost creat Partidul African al Independenței din Guineea-Bissau și Insulele Capului Verde (P.A.I.G.C.) (din 1980, Partidul African al Independenței Din Capul Verde – P.A.I.C.V.). În 1962 a început insurecția armată împotriva dominației portugheze. După răsturnarea regumului dictatorial din Portugalia (1974), C.V. și-a proclamat la 5 iul. 1975, independența, sub actuala denumire. C.V. este o republică. Șeful statului este președintele republicii. Organul legislativ este Adunarea Națională Populară. 2. Cap în Africa Occidentală, situat pe coasta Sénégalului, la 14º45’ lat. N și 17º33’ long. V. În apropiere (17º32’ long. V) se află capul Almadies, cel mai vestic punct al continentului.
Sursa: Dicționar enciclopedic | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)