VERIGHÉTĂ, verighete, s. f. Inel de metal (prețios, fără pietre) purtat ca simbol al legăturii dintre logodnici sau soți. – Verigă + suf. -etă. Cf. ngr. verghéta.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
VERIGHÉTĂ s.f. Inel de metal (prețios) purtat pe deget ca simbol al legăturii dintre logodnici sau soți. [< it. verghetta, după verigă].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
VERIGHÉTĂ s. inel, (pop.) verigă, (prin Ban.) burmă. (E însurat și poartă ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
verighétă s. f., pl. verighéte
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
VERIGHÉTĂ ~e f. Inel fără piatră prețioasă, purtat ca simbol al legăturii dintre logodnici sau dintre soți. /verigă + suf. ~etă
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink