VERTÉBRĂ, vertebre, s. f. Fiecare dintre oasele scurte, în formă de inel, care formează împreună coloana vertebrală la om și la animalele vertebrate și în care se află măduva spinării. – din fr. vertèbre, lat. vertebra.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
VERTÉBRĂ s.f. Fiecare dintre oasele în formă de inel care alcătuiesc coloana vertebrală, în canalul căreia se află măduva spinării. // În forma vertebr-, vertebro-) Element prim de compunere savantă cu semnificația „care are vertebre”; „(referitor la) șira spinării”, „coloana vertebrală”, „vertebrat”. [< fr. vertèbre, cf. it., lat. vertebra < vertere – a întoarce].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
VERTÉBRĂ s. f. fiecare dintre oasele în formă de inel care alcătuiesc coloana vertebrală. (< fr. vertèbre, lat. vertebra)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
VERTÉBRĂ s. (ANAT.) (înv.) coinac.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
vertébră s. f. (sil. -bră), g.-d. art. vertébrei; pl. vertébre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
VERTÉBRĂ ~e f. Fiecare dintre oasele scurte ale coloanei vertebrale. [Sil. -te-bră] /<fr. vertébre, lat. vertebra
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink