Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: vexa (verb tranzitiv) , vexare (substantiv feminin)   
VEXÁRE s.f. Acțiunea de a vexa. [< vexa].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
VEXÁRE s. v. insultare, jignire, ofensare, ultragiere.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
VEXÁ, vexez, vb. I. Tranz. (Livr.) A răni pe cineva în amorul său propriu; a jigni, a ofensa; p. ext. a contraria. – Din fr. vexer, lat. vexare.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A VEXÁ ~éz tranz. livr. (persoane) A înjosi prin vorbe sau prin purtare nedemnă; a jigni; a insulta; a ofensa. /<lat. vexare, fr. vexer
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
VEXÁ vb. I. tr. A contraria; a ofensa, a jigni. [< fr. vexer, cf. lat. vexare].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
VEXÁ vb. tr. a ofensa, a jigni. ◊ a contraria. (< fr. vexer, lat. vexare)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
VEXÁ vb. v. contraria.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
VEXÁ vb. v. insulta, jigni, ofensa, ultragia.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
vexá vb., ind. prez. 1 sg. vexéz, 3 sg. și pl. vexeáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)