Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: vibra (verb) , vibrare (substantiv feminin)   
VIBRÁRE, vibrări, s. f. 1. Acțiunea de a vibra și rezultatul ei. 2. Operație de îndesare a materialelor granulare sau păstoase de construcție cu ajutorul v**********i; v******e. – V. vibra.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
VIBRÁRE s.f. 1. Acțiunea de a vibra. 2. (Constr.) Procedeu de îndesare a unor materiale de construcție granulare prin lovituri ușoare și foarte dese cu ajutorul unui v******r. [< vibra].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
VIBRÁRE s. f. 1. acțiunea de a vibra; v******e. 2. procedeu de îndesare a unor materiale de construcție granulare prin loviri ușoare și foarte dese cu ajutorul unui v******r. (< vibra)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
VIBRÁRE s. 1. (FIZ.) oscilație, v******e. (~ unui mediu elastic.) 2. v******e, zbârnâit. (~ coardei unui instrument muzical.) 3. v. v******e.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
vibráre s. f. (sil. -bra-), g.-d. art. vibrării; pl. vibrări
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
VIBRÁ, vibrez, vb. I. Intranz. 1. (Despre corpuri sau medii) A se mișca oscilatoriu și periodic în jurul poziției sale de echilibru; a avea v******i; a tremura, a trepida; p. ext. a produce sunete. ♦ (Despre sunete) A răsuna. ♦ (Despre voce) A avea o sonoritate tremurătoare, a exprima o emoție puternică prin tremuratul sunetelor pe care le articulează. 2. Fig. A pâlpâi. 3. Fig. (Despre oameni) A fi emoționat puternic, a fremăta, a palpita (sub impresia unei emoții). – Din fr. vibrer, lat. vibrare.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A VIBRÁ ~éz intranz. 1) (despre corpuri sau medii) A produce v******i; a fi în v******e. 2) (despre sunete) A se auzi sunând tare și prelung; a răsuna. 3) (despre voce) A avea o sonoritate tremurătoare și slabă (din cauza unei emoții); a tremura. 4) (despre persoane) A fi cuprins de o emoție puternică; a palpita; a fremăta. [Sil. vi-bra] /<fr. vibrer
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
VIBRÁ vb. I. intr. 1. A executa v******i, a intra în v******e. 2. (Fig.) A se entuziasma; a fi emoționat de ceva. [< fr. vibrer, it., lat. vibrare].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
VIBRÁ vb. intr. 1. a avea v******i, a trepida; (p. ext.) a produce sunete. ◊ (despre sunete) a răsuna ca un ecou. 2. a tremura cu licăriri. 3. (fig.) a fremăta; a trăi intens. (< fr. vibrer, lat. vibrare)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
VIBRÁ vb. 1. (FIZ.) a oscila. (Un mediu elastic care ~.) 2. a zbârnâi. (~ coarda unui instrument muzical.) 3. a tremura, a trepida. (Un corp elastic care ~.) 4. v. pâlpâi. 5. v. tremura. 6. v. fremăta. 7. v. tresălta. *8. (fig.) v. răsuna.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
vibrá vb. (sil. -bra), ind. prez. 1 sg. vibréz, 3 sg. și pl. vibreáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)