Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
VÍCTIMĂ, victime, s. f. 1. Persoană care suferă chinuri fizice sau morale din partea oamenilor, a societății, din cauza propriilor greșeli etc. 2. Persoană care suferă de pe urma unei întâmplări nenorocite (boală, accident, jaf, crimă etc.). 3. (În antichitate) Animal sau om care era sacrificat unui zeu. – Din fr. victime, lat. victima.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
VÍCTIMĂ s.f. 1. (Ant.) Animal sau om care era jertfit unei divinități. 2. Cel care suferă de o nenorocire, are o durere, o suferință etc. ♦ Cel care suferă urmările unui accident, ale unei catastrofe. [Cf. lat. victima, fr. victime].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
VÍCTIMĂ s. f. 1. (ant.) animal sau om care era jertfit unei divinități. 2. cel care suferă de pe urma unei nenorociri, care are o durere, o suferință, un accident. (< fr. victime, lat. victima)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
VÍCTIMĂ s. jertfă. (~ a datoriei.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
víctimă s. f., g.-d. art. víctimei; pl. víctime
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
VÍCTIMĂ ~e f. Persoană care a nimerit într-un accident sau într-o catastrofă; jertfă. ~a unui accident de circulație. 2) fig. Persoană care suferă din cauza unor circumstanțe nefavorabile; jertfă. ~a propriilor patimi. 3) ist. Ființă sacrificată în semn de prinos unei divinități. /<fr. victime, lat. victima
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)