Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
VIÉZURE, viezuri, s. m. Mamifer carnivor cu trupul greoi, acoperit cu peri lungi și aspri de culoare cenușie, cu două dungi negre, cu picioarele scurte, cu capul lunguieț, având un fel de rât asemănător cu al porcului; bursuc (Meles meles).Cf. alb. vjedhullë.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
VIÉZURE s. (ZOOL.; Meles meles) bursuc.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
viézure (-ri), s. m. – Bursuc (Meles taxus). – Var. (v)iezur(e), (v)iezură, Trans. (v)iezune, (v)iezine. Origine incertă. Pare legat de sl. jazvrŭ „de arici” (Cihac, II, 455), cf. sb. javazac „viezure”. V este greu de explicat, dar. cf. (v)iroagă, viclean. Der. de la un dacic *viedula (Hasdeu, Col. lui Traian, 1877, 579) sau din alb. vjedhuljë (Tiktin; Rosetti, II, 124; cf. Philippide, II, 741) nu par convingătoare. Alb. este neîndoielnic același cuvînt, dar apare mai sigură der. sa din rom.Der. vizuină (var. viezuină, ghizuină, iezuină, vizunie, ghizunie, Banat viezurină, viezurime), s. f. (ascunzătoare, adăpost), din sb. jazvina „vizuină de bursuc” (Cihac, II, 455; Conev 39) contaminat cu viezure; vizuini, vb. refl. (Banat, a se refugia în vizuină).
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
viézure s. m. (sil. vie-), pl. viézuri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
VIÉZURE ~i m. Mamifer carnivor cu trupul greoi, cu picioare scurte și cu bot lunguieț; bursuc. [Sil. vie-] /Cuv. autoht.
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)