VÍNERI, vineri, s. f. Ziua a cincea a săptămânii, care urmează după joi. ◊ (În credința creștină) Vinerea Mare (sau a Patimilor, a Paștilor) = vinerea din ajunul Paștilor, în care creștinii țin post sever. Vinerea Mare = sărbătoare ortodoxă în care se prăznuiește Sfânta Paraschiva (la 14 octombrie). ♦ (Adverbial) În cursul zilei de vineri; (în forma vinerea) în fiecare vineri. – Lat. Veneris [dies].
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
víneri s. f. – A cincea zi a săptămînii. – Mr. vińiri, megl. viniri, istr. virer. Lat. vĕnĕris (Diez, I, 441; Pușcariu 1897), cf. it. venerdi, prov., cat. divenres, fr. vendredi, sp. viernes. – Der. vinerel, s. m. (nume de bou născut într-o vineri); vinerică (var. vinerea), s. f. (nume de vacă născută într-o vineri); vineriță, s. f. (vinețică, Ajuga reptans), rezultat din confuzia cu vinețică.
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
víneri s. f., art. vínerea, g.-d. art. vínerii; pl. víneri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
VÍNERI ~ f. A cincea zi a săptămânii. ◊ ~ea Mare (sau Patimilor) vinerea dinaintea Paștilor la creștinii ortodocși. A avea încă multe ~ a avea de trăit încă mult. [Art. vinerea] /<lat. veneris
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
Vínerea Máre s. pr. f.
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink