VINERÍȚĂ, vinerițe, s. f. Plantă erbacee cu frunzele de la bază așezate în formă de rozetă, cu flori albastre, roșii sau albe, dispuse în spic în vârful tulpinii, care se întrebuințează ca plantă medicinală; vinețică (Ajuga reptans). – Vineri + suf. -iță.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
VINERÍȚĂ s. (BOT.; Ajuga reptans) (livr.) lavrentină, (reg.) tămâiță, vinețică.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
VINERÍȚĂ s. v. suliman, tămâiță.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
vineríță s. f., g.-d. art. vineríței; pl. vineríțe
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
VINERÍȚĂ ~e f. Plantă erbacee cu tulpina e****ă, cu flori albastre sau albe, dispuse în formă de spic, folosită în scopuri medicinale. /vineri + suf. ~iță
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
VINERIȚĂ-GÁLBENĂ s. v. tămâiță-de-câmp.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink