VIPT, vipturi, s. n. (Înv.) Rod, produs al pământului; bucate, recoltă. ♦ (Reg.) Ceea ce servește ca hrană oamenilor, mâncare. ◊ Expr. A lua (sau a ține) pe cineva în vipt = a primi pe cineva în gazdă (cu locuința și cu mâncarea). – Lat. victus.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
VIPT s. v. aliment, bucate, hrană, mâncare, recoltă, rod.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
vipt (-turi), s. n. – Aliment, rod al pămîntului. – 2. Grîu, cereale. – Mr. viptu, megl. vipt, istr. vipt. Lat. victūs (Pușcariu 1905; REW 9315), cf. it. vitto. Pentru semantism, cf. Șeineanu, Semasiol., 185.
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
vipt s. n., pl. vípturi
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink