Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: vlăgui (verb tranzitiv) , vlăguit (adjectiv)   
VLĂGUÍT, -Ă, vlăguiți, -te, adj. Ostenit, istovit, sleit de puteri – V. vlăgui.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
VLĂGUÍT adj. 1. v. extenuat. 2. v. moleșit.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
VLĂGUÍ, vlăguire, vb. IV. 1. Tranz. și refl. A epuiza sau a fi epuizat de puteri, a (se) slei, a (se) istovi. 2. Tranz. A prelucra pielea într-o tăbăcărie. – Vlagă + suf. -ui.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A SE VLĂGUÍ mă ~iésc intranz. A deveni lipsit de vlagă; a nu mai avea puteri; a se extenua; a se consuma; a se istovi; a se epuiza. /vlagă + suf. ~ui
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
A VLĂGUÍ ~iésc tranz. 1) A face să se vlăguiască. 2) (piei de animale) A prelucra într-o tăbăcărie. /vlagă + suf. ~ui
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
VLĂGUÍ vb. 1. v. extenua. 2. v. moleși.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
A se vlăgui ≠ a-și reveni, a se redresa
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
vlăguí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. vlăguiésc, imperf. 3 sg. vlăguiá; conj. prez. 3 sg. și pl. vlăguiáscă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)