Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: vocaliza (verb tranzitiv) , vocalizare (substantiv feminin)   
VOCALIZÁRE, vocalizări, s. f. Acțiunea de a (se) vocaliza și rezultatul ei. – V. vocaliza.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
VOCALIZÁRE s.f. Acțiunea de a (se) vocaliza și rezultatul ei. [< vocaliza].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
VOCALIZÁRE s. impostație.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
vocalizáre s. f., g.-d. art. vocalizării; pl. vocalizări
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
VOCALIZÁ, vocalizez, vb. I. 1. Tranz. și intranz. (Muz.) A executa vocalize. 2. Refl. (Fon.; despre consoane) A trece de la valoarea de consoană la cea de vocală, a căpăta valoare de vocală. – Din fr. vocaliser.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A SE VOCALIZÁ pers. 3 se ~eáză intranz. (despre consoane) A deveni vocală; a căpăta valoare de vocală. /<fr. vocaliser, it. vocalizzare
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
A VOCALIZÁ ~éz tranz. muz. 1) A cânta fără cuvinte, executa vocalize. 2) A face să se vocalizeze. /<fr. vocaliser, it. vocalizzare
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
VOCALIZÁ vb. I. 1. tr. A face exerciții de canto fără cuvinte, cântând numai anumite vocale. 2. refl. (Gram.; despre consoane) A trece de la valoarea de consoană la aceea de vocală; a deveni vocală. [Cf. fr. vocaliser, it. vocalizzare].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
VOCALIZÁ vb. I. intr., tr. a face vocalize. II. refl. (despre consoane) a căpăta valoare de vocală. (< fr. vocaliser)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
vocalizá vb., ind. prez. 1 sg. vocalizéz, 3 sg. și pl. vocalizeáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)