Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
VOCIFERÁ, vociferez, vb. I. Intranz. A vorbi răstit, mânios, cu glasul ridicat. ♦ (Fam.) A face scandal, a țipa. – Din fr. vociférer, lat. vociferare.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
VOCIFERÁ vb. I. intr. A vorbi tare, a zbiera, a țipa cu mânie. [< fr. vociférer, cf. lat. vociferare].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
VOCIFERÁ vb. intr. a vorbi tare, cu mânie; a face scandal, a țipa. (< fr. vociférer, lat. vociferare)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
VOCIFERÁ vb. a răcni, a striga, a țipa, a urla, a zbiera. (Ia nu mai ~ așa, că te aud!)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
vociferá vb., ind. prez. 1 sg. vociferéz, 3 sg. și pl. vocifereáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
A VOCIFERÁ ~éz intranz. A vorbi pe un ton ridicat; a-și manifesta enervarea, nemul-țumirea sau mânia prin vorbe răstite; a țipa; a striga. /<fr. vociférer
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)