VOLINTIRÓI, volintiroi, s. m. (Înv.) Augmentativ al lui volintir. – Volintir + suf. -oi.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
volintirói s. m., pl. volintirói, art. volintiróii
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink