Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: volnicește , volnici (verb tranzitiv)   
VOLNICÉȘTE adv. (Înv.) În mod liber, de bunăvoie. – Volnic + suf. -ește.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
VOLNICÉȘTE adv. înv. În mod voluntar; de bună voie. /volnic + suf. ~ește
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
volnicéște adv.
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
VOLNICÍ, volnicesc, vb. IV. (Înv.) 1. Tranz. A lăsa liber, în voia lui; a elibera. 2. Tranz. A îndreptăți; a împuternici, a îngădui. 3.Refl. A se strădui, a-și da silința. – Din volnic.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A VOLNICÍ ~ésc tranz. înv. A face să fie în drept de a realiza ceva; a învesti cu drepturi; a împuternici. /Din volnic
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
VOLNICÍ vb. v. accepta, admite, canoni, căzni, chinui, concepe, dezrobi, elibera, emancipa, forța, frământa, îngădui, libera, munci, necăji, osteni, permite, răbda, salva, scăpa, scoate, sforța, sili, strădui, suferi, suporta, tolera, trudi, zbate, zbuciuma.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
volnicí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. volnicésc, imperf. 3 sg. volniceá; conj. prez. 3 sg. și pl. volniceáscă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)