VOLTIJÓR, voltijori, s. m. Persoană care face voltije. ♦ Cal dresat pentru exerciții de voltijă. – Din fr. voltigeur.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
VOLTIJÓR s.m. Cel care face voltije. ♦ Cal dresat pentru exerciții de voltijă. [< fr. voltigeur].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
VOLTIJÓR s. m. 1. acrobat călăreț care execută voltije. 2. cal dresat pentru exerciții de voltijă. (< fr. voltigeur)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
voltijór, voltijóri, s.m. (înv.) soldat din infanteria ușoară folosit ca tiralior (hărțuitor).
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme | Permalink
voltijór s. m., pl. voltijóri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
VOLTIJÓR ~i m. Persoană care execută voltije. /<fr. voltigeur
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink