VOT, voturi, s. n. 1. Exprimare a opiniei cetățenilor unui stat în legătură cu alegerea reprezentanților lor în organele de conducere; opinie exprimată de membrii unei adunări constituite în legătură cu o candidatură, cu o propunere sau cu o hotărâre; adeziune dată în acest scop. ◊ Vot de încredere (sau de neîncredere) = vot prin care un parlament aprobă (sau respinge) politica guvernului ori un act al acestuia. Drept de vot = drept al alegătorilor de a-și exprima voința pentru alegerea reprezentanților în organele reprezentative ale statului; sufragiu. 2. Mod de adoptare a hotărârilor de către organele de stat, obștești etc. 3. (În sintagma) Vot de blam = sancțiune prin care o colectivitate organizată își manifestă prin vot dezaprobarea față de o acțiune, de o atitudine etc. a unui membru al ei. – Din fr. vote.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
VOT s.n. Exprimare a opiniei cetățenilor unei țări în legătură cu alegerea reprezentanților în organele de conducere; opinie exprimată de membrii unei adunări constituite în legătură cu o candidatură, cu o propunere sau cu o hotărâre; adeziune dată în acest scop. [< fr. vote, cf. engl. vote < lat. votum – promisiune].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
VOT s. n. 1. exprimare a opiniei cetățenilor unei țări în legătură cu alegerea reprezentanților în organele de conducere. ♦ opinie exprimată de membrii unei adunări constituite în legătură cu o candidatură, cu o propunere sau cu o hotărâre; adeziune dată în acest scop. 2. mod de adoptare a hotărârilor de către organele de stat, obștești etc. ♦ ~ de încredere = vot prin care parlamentul se declară de acord cu politica sau cu un act al guvernului. (< fr. vote)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
VÓT s. (POL.) 1. alegeri. 2. sufragiu. (La alegeri a obținut ~urile noastre.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
vot s. n., pl. vóturi
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
VOT ~uri n. Opinie exprimată de cetățeni în legătură cu promovarea unei candidaturi, cu adoptarea unei propuneri sau a unei hotărâri. Drept de ~. ◊ ~ de blam dezaprobare publică manifestată de membrii unei colectivități față de un conducător sau de un împuternicit al ei. ~ deliberativ vot cu rezultat hotărâtor. /<lat. votum, it. voto, fr. vote
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink