Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
VRĂJITORÍE, vrăjitorii, s. f. Faptul de a face vrăji; îndeletnicirea vrăjitorului. – Vrăjitor + suf. -ie.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
VRĂJITORÍE s. v. vrajă.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
vrăjitoríe s. f., art. vrăjitoría, g.-d. art. vrăjitoríei; pl. vrăjitoríi, art. vrăjitoríile
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
VRĂJITORÍE ~i f. 1) Totalitate a mijloacelor care se crede că pot transforma în mod miraculos realitatea; fermecătorie. 2) Ocupația de vrăjitor; fermecătorie. [G.-D. vrăjitoriei] /vrăjitor + suf. ~ie
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)