VRÁNIȚĂ, vranițe, s. f. (Reg.) Poartă de scânduri sau de nuiele împletite. [Var.: vrámiță s. f.] – Din scr. vratnica.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
vrániță (-țe), s. f. – Poartă țărănească de scînduri sau de nuiele. – Var. vracniță, vragniță, vramniță. Sl., slov. vratnica, bg. vranica, din sl. vrata (Cihac, II, 465; Tiktin; Conev 81).
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
vrániță s. f., g.-d. art. vrániței; pl. vránițe
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink