VULGARITÁTE, vulgarități, s. f. Caracterul a ceea ce este vulgar (1), lipsit de distincție; trivialitate, grosolănie. ♦ (Concr.; la pl.) Expresie vulgară (1), lucru, faptă vulgară. – Din fr. vulgarité, lat. vulgaritas, -atis.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
VULGARITÁTE s.f. Caracterul a tot ceea ce este vulgar; trivialitate, grosolănie. ♦ (Concr.; la pl.) Expresie, faptă vulgară. [Cf. fr. vulgarité, lat. vulgaritas].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
VULGARITÁTE s. f. caracterul a ceea ce este vulgar; trivialitate, grosolănie. ◊ expresie, faptă vulgară. (< fr. vulgarité, lat. vulgaritas)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
VULGARITÁTE s. 1. v. mitocănie. 2. v. obscenitate.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
Vulgaritate ≠ delicatețe, eleganță, finețe, grațiozitate, noblețe, rafinament
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
vulgaritáte s. f., g.-d. art. vulgarității; (expresii, fapte) pl. vulgarități
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
VULGARITÁTE ~ăți f. 1) Caracter vulgar; grosolănie; trivialitate. 2) mai ales la pl. Manifestare vulgară. /<lat. vulgaritas, ~atis, fr. vulgarité
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink