VULTÁN, vultani, s. m. Vultur (1). ♦ Fig. Om viteaz, voinic. [Var.: hultán s. m.] – Cf. vultur.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
VULTÁN s. v. acvilă, iepurar, pajură, vultur.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
vultán s. m., pl. vultáni
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
VULTÁN ~i m. 1) pop. Pasăre sedentară răpitoare, de talie mare, cu cioc lung și coroiat, cu gheare și aripi lungi, puternice, care se hrănește cu animale vii și cu stârvuri; vultur. 2) fig. Om curajos și mândru. /vult [ur] + suf. ~an
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink