VĂCSUITÓR, -OÁRE, văcsuitori, -oare, s. m. și f. Lustragiu. [Pr.: -su-i-] – Văcsui + suf. -tor.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
văcsuitór (-su-i-) s. m., pl. văcsuitóri
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută şi adăugită | Permalink
VĂCSUITÓR s. v. lustragiu.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
văcsuitór s. m., pl. văcsuitóri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
VĂCSUITÓR ~i m. Persoană care se ocupă cu văcsuirea încălțămintei; lustragiu. /a văcsui + suf. ~tor
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
văcsuitoáre (-su-i-) s. f., g.-d. art. văcsuitoárei; pl. văcsuitoáre
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută şi adăugită | Permalink
văcsuitoáre s. f., g.-d. art. văcsuitoárei; pl. văcsuitoáre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink